Vorbeste Antharus, Dragonul Albastru

Vorbeste Antharus, Dragonul Albastru

Capitolul 13 –

        Dialog intre Antharus si Aurelia Louise

     Salutari iubita mea, sunt Antharus, Dragonul Albastru. Noi doi ne cunoastem de foarte multa vreme, iar vechea noastra prietenie a trecut testul timpului.

       In urma cu un an, am revenit pe Pamant, din Pleiade, pentru a sta din nou alaturi de tine – chiar daca tu nu ma poti vedea, cu nivelul tau actual. Da, am plecat de pe planeta voastra in urma cu peste o suta de mii de ani, cand dragonii au devenit ceva care inspira teama si au inceput sa fie vanati. Aceasta era o vreme cand multi oameni de pe planeta si-au pierdut legatura cu sursa lor Divina. Acea epoca a devenit a doua faza a ceea ce numiti “caderea” de constiinta, cand omenirea a inaintat si mai mult spre densitate si dualitate.

       Vreau sa stiti ca imi sunteti prieteni foarte buni dintr-un trecut foarte indepartat al acestei planete, pe cand dragonii erau onorati, iubiti si pretuiti ca paznici si protectori ai civilizatiei voastre si ai Pamantului.

       Datorita calitatii prieteniei care a existat mult timp intre noi, in Lemuria, m-am intors acum pentru a va oferi din nou profunda mea prietenie si a contribuit la transformarea planetei voastre, in moduri pe care nu le puteti inca intelege.

       Intentia mea este de a va ajuta sa introduceti mai mult magic si amuzament in vietile voastre si curand, dragii mei, veti intelege despre ce vorbesc. Va cer, asadar, sa accesati amintirile timpurilor minunate pe care le-am petrecut impreuna si va amintiti cat de mult ne distram.

       Asa cum va puteti imagina, eu sunt o fiinta de lumina care traieste de foarte mult timp in constiinta celei de-a cincea dimensiuni – care nu este vizibila celor care nu si-au dezvoltat inca vederea interioara. Mi-am pastrat statura mea de zece metri, iar anvergura aripilor mele este de douazeci si cinci de metri.

          Pe vremea Lemuriei, eram conducatorul unui grup de dragoni, care pazeau, cu devotament si bucurie, palatul si multele voastre temple minunate.

       Noua, ca dragoni, ne facea placere slujba noastra pe care o aveam de sute de mii de ani, in timpurile glorioase ale Lemuriei, cand intreaga viata era perfect armonioasa. In pofida marimii noastre, oamenii nu se temeau de noi, iar copiii erau incantati sa vina sa se joace alaturi de noi. Ii lasam deseori sa stea intr-un loc sigur, aflat intre aripile noastre mari si ii duceam in zbor peste Pamant.

       Si tu, Aurelia. Te bucurai ca si copiii, cand erai cuibarita in adancitura dintre aripile mele si zburam impreuna pe mari distante, in viteza, avantandu-ne pe cerul Tarii noastre Mama. Astazi, in constiinta actualei voastre societati, chiar daca as fi fost complet tridimensional si solid din punct de vedere fizic, o astfel de distractie ar fi considerata foarte periculoasa si de neconceput.

       Pe vremea noastra, teama nu exista pe planeta. Atunci cand lipseste frica, domneste o siguranta totala. Imi foloseai deseori corpul si capacitatile mele de zbor, pentru a te duce dintr-un loc in altul. In limbajul vostru actual, s-ar putea spune ca ma foloseai ca pe un serviciu particular de taximetre. Dar, in acele timpuri, nu exista acest concept, ci doar disponibilitatea si placerea mea absoluta de a te duce oriunde si oricand doreai sa calatoresti. Gandeste-te la aceasta relatie ca la o cooperare mutual avantajoasa, ca la doi prieteni care pleaca sa se distreze.

       De asemenea, trebuie sa intelegi ca, in acele zile glorioase dinainte de caderea de constiinta, oamenii nu existau intr-o lume complet – densa asa cum se intampla astazi. Aproape toata lumea putea sa-si ridice si sa-si coboare nivelul de vibratie intre frecventa dimensiunii a treia si a cincea, la dorinta, conform activitatilor pe care voiau sa le desfasoare.

       Atunci cand zburai cu mine pe cerurile Tarii Mama, noi ne ridicam frecventele pana la al cincilea nivel, devenind astfel destul de usori ca vibratie. Acesta era motivul pentru care nu exista pericolul de a cadea, de vreme ce amandoi ne controlam in totalitate corpurile. In ceea ce priveste densitatea actuala pe care oamenii au integrat-o in trupurile lor, a zbura in inalt pe aripi de dragon nu ar fi doar un lucru periculos, dar si imposibil. Pe vremea noastra zborul, teleportarea si levitatia erau lucruri normale.

       Oamenii nu se gandeau niciodata cum ar fi viata fara aceste capacitati care faceau parte din natura voastra Divina si dreptul vostru din nastere, de care puteau sa se bucure pentru totdeauna.

       Insa cam in perioada in care dragonii au plecat in alte dimensiuni, omenirea a pierdut o mare parte din capacitatea de a trai o viata usoara si abundenta. Ceea ce era natural atunci, ar fi considerat astazi magic, iar binecuvantarile de care oamenii aveau parte in vietile lor in acele vremuri au devenit, treptat, doar amintiri despre trecut. Daca nu vom aduce din nou aceste adevaruri in constiinta oamenilor, amintirile voastre stravechi vor fi complet ascunse de o perdea groasa de frica si de uitare.

       Astazi tanjiti sa redescoperiti modul in care sa manifestati aceasta magie in vietile voastre – asa cum se intampla in vremurile stravechi – iar cei care aleg sa ajunga la iluminare si la o afirmare de sine deplina, prin inaltare in timpul acestei vieti, se vor bucura din nou de aceste daruri. Magicul pe care il cunosteati odata va reveni pentru a va bucura si mai mult de darul sau, deoarece ati fost privati atata timp de aceasta capacitate. Iar de data aceasta, dragii mei, nu veti mai considera ca aceste daruri vi se cuvin si nu le veti mai folosi in mod gresit, asa cum ati facut in trecut. Intelegerea pe care ati castigat-o din toate acele existente, in care ati trait experienta separarii de natura voastra Divina, va va calauzi pasii in continuare. Vietile petrecute in suferinta si lupta vor intari aceasta intelegere, intr-un mod in care simplele invataturi nu ar fi putut sa o faca. Experienta este, in fond, cel mai bun profesor.

       Va pot citi gandurile, iar mintea voastra zboara si se intreaba ce puteti face pentru a ma materializa fizic in fata voastra. Va simt entuziasmul. Cel putin, voua nu va este teama – asa cum le-ar fi multora. Acest lucru ma bucura. Ei bine, dragii mei, momentul nu este inca potrivit, dar sper ca peste un an – sau, poate, putin mai mult – o sa am prilejul si permisiunea de a aparea in fata voastra in mod palpabil, astfel incat sa ma puteti vedea cu ochii vostri fizici si sa va amintiti de mine.

        In prezent, mi-am stabilit resedinta la o altitudine destul de mare, pe versantul sudic al maretului Munte Shasta, intr-o zona linistita unde pot trai netulburat. Atata vreme cat nu sunt vizibil pentru nimeni, totul este foarte placut. De fapt, locul in care locuiesc in prezent se afla foarte aproape de cel in care-mi placea sa-mi petrec timpul pe vremea vechii Lemurii. Aspectul de dimensiunea a patra al muntelui ii da locului o frumusete si un confort deosebit. Intr-o zi, cand vederea voastra interioara se va dezvolta mai mult, veti vedea, si va veti bucura de toate. Veti trai in doua lumi – iar, in final, in trei lumi si chiar mai multe.

       Aurelia – Care au fost motivele ce au determinat plecarea dragonilor de pe aceasta planeta? Ce s-a intamplat in realitate?

       Antharus – Ca dragoni, noi stapanim in totalitate regatul fortelor naturii. Ceea ce inseamna ca ne simteam – si inca ne mai simtim – la fel in aer, pe pamant, in apa si chiar in foc.

       Daca ar fi sa cercetati trecutul Pamantului, ati observa ca aproape toate culturile fac referiri dese la dragoni, cel putin in povesti sau mitologie. Doresc sa fiu modest in aceasta privinta, dar trebuie sa spun adevarul. Frumusetea, puterea si maretia dragonilor erau la un asemenea nivel, incat multi oameni care se indepartasera de legatura pe care o aveau cu Iubirea si cu sursa lor Divina, au devenit invidiosi si au hotarat sa faca in asa fel, incat sa ajungem sub stapanirea spiritului lor arogant. Multi au crezut ca vor putea sa ne inrobeasca, sa ne controleze si sa ne foloseasca dupa bunul lor plac.

          Putine fiinte care au trait atunci pe Pamant puteau egala inteligenta, compasiunea, puterea si frumusetea dragonilor – poate doar minunatul si blandul Inorog.

       Dragonii sunt mari iubitori de libertate si avem, chiar si atunci, un nivel inalt de evolutie spirituala, deci nu exista nici o posibilitate ca sa ne supunem unei astfel de subjugari fata de vointa oamenilor primitivi. Da, spun primitivi, deoarece asta erau ei pentru noi.

       Datorita faptului ca dragonii stapaneau elementele naturii, se credea ca eram in posesia unui anumit tip de magie care putea fi transferata altora. Aproape peste noapte, oamenii si dragonii au devenit adversari – dupa sute de mii de ani de iubire si cooperare mutuala. Bineinteles ca nu e vorba despre toti oamenii, iar voi, dragii mei, v-ati straduit din rasputeri sa-i protezati pe dragoni, cat de mult ati putut. V-ati numarat printre aceia care au asigurat, in ascuns, hrana si adapost multora dintre noi. (Dragonii erau vegetarieni, contrar credintelor mitologice populare.) In schimbul gazduirii, dragonii ofereau o protectie si o prietenie deosebita binefacatorilor si familiilor acestora. Datorita pozitiei voastre influente de la acea vreme, ati facut tot posibilul pentru a opri masacrul si inrobirea dragonilor, dar nu ati putut pune stavila ignorantei oamenilor si nici influenta liberului lor arbitru. Imi amintesc cata suferinta v-a provocat acest lucru – atunci si mult timp dupa.

       La un moment dat, oamenii au hotarat ca partea magica a dragonilor se gaseste, poate, in sangele nostru, deoarece eram atat de puternici si de longevivi. Atunci a inceput vanatoarea pentru sangele nostru. Adversarii de altadata au devenit inamici adevarati, deoarece rasa umana a incercat sa ucida toti dragonii pe care-i gasea. Multi dintre noi au pierit, in timp ce altii cautau adapost pe unde puteau – in majoritatea cazurilor, in regiuni indepartate ale lumii. Aceasta incercare de a ne ascunde de ucigasii nostri ne-a creat reputatia de creaturi solide, in locul fiintelor sociale care eram odata. Temperaturile extreme ale noilor case in care traiam au dus la schimbarea culorii pielii noastre si a aspectului ei. Intr-un final, dragonii ramasi au fost invitati de catre ierarhia spirituala galactica de la acea vreme sa fie transportati in Pleiade – si acesta este momentul in care am ales sa parasesc Pamantul, in cautarea unei planete mai prietenoase. Multi dintre dragonii care nu pierisera au decis sa mearga in Pleiade si pe alte cateva planete gazda.

        Initial, dragonii aveau o culoare gri-verzui iar textura pielii era similara cu cea a unui elefant. Capacitatea noastra de a controla fortele naturii ne-a permis sa ajungem la pielea reptiliana, solzoasa, pe care ati vazut-o in ilustratii. Culoarea pielii noastre a ajuns sa fie asociata regiunii geografice in care se aflau noile noastre case si nu era neobisnuit sa auzi ca a fost vazut un dragon albastru, verde sau chiar rosu.

       Dragonii se fereau de populatiile umane, deoarece nu mai aveau incredere in ele. Din numarul foarte mare de dragoni, mai ramasesera doar cativa. Oricand se inregistreaza o disparitie mare ca aceasta, in una dintre lumi, ea este resimtita de toate regatele, iar aceasta pierdere nu a constituit o exceptie. Oamenii au inteles mult prea tarziu ce mare greseala au facut.

       Exista multe locuri unde liniile magnetice ale Pamantului se intersecteaza. Unele dintre aceste zone permit stabilirea legaturi intre doua lumi. Poate ati auzit anumite expresi care se refera la “ridicarea valurilor sau a negurii”. In anumite locuri si momente, acest lucru este posibil – sa treci, efectiv, intr-o alta lume sau intr-una paralela.

       Marea majoritate a dragonilor care nu au parasit Pamantul au gasit drumul spre aceste treceri si traiesc acum in pace pe Pamant, dar intr-un alt plan sau dimensiune unde nu sunt vazuti de cei din dimensiunea a treia.

       Mai exista si azi cativa dragoni in lumea voastra.

       Ei traiesc in pesteri, caverne si in puturi indepartate. Cei care au decis sa ramana asteapta rabdatori ca omenirea sa se trezeasca la adevarul care spune ca toate fiintele si speciile fac parte dintr-o mare fratie si ca nici o specie nu este mai importanta decat alta. In acest timp, energia lor este extrem de vindecatoare pentru planeta, deoarece este atat de echilibrata din punct de vedere al elementelor naturii. Din fericire pentru ei, putini au fost vazuti, iar majoritatea povestilor despre ei sunt privite cu neincredere.

      In acest moment, multi dragoni s-au intors inapoi, pentru a ajuta planeta si omenirea sa-si recapete echilibrul cu elementele naturii. Fara acest sprijin si stabilitate, Pamantul si omenirea nu ar putea face trecerea necesara la dimensiuni superioare, fara perturbari serioase ale fortelor planetare ale naturii. Bineinteles, multi dintre noi suntem aici, la un nivel foarte fizic, dar invizibili vederii voastre, deoarece vibram la frecventa Taramurilor Luminii din cea de-a cincea dimensiune. Astfel, ne putem face treaba in liniste, nederanjati de privirea oamenilor. Stim ca mai mult de 99% dintre oamenii de pe planeta ar fi foarte infricosati daca ne-am face brusc aparitia, in special in numar mare. Si am fi vanati din nou.

       Mai stim, de asemenea, ca va veni o vreme – si nu mai este mult pana atunci – cand oamenii de pe aceasta planeta vor face legatura cu diferitele aspecte ale naturii lor Divine. Ei vor intelege, inca o data, ca toate fiintele simtitoare reprezinta aspecte diferite si egale ale Creatiei. Iar noi vom deveni din nou vizibili pentru toti, pe masura ce iubirea si adevarata fratie vor domni printre cei care vor trai aici.

       Aurelia: In inima mea, tanjesc foarte mult dupa momentul in care Pamantul va deveni din nou o “planeta pasnica”. Tanjesc sa traiesc experienta iubirii si a fratiei adevarate intre toate fiintele, ca un mod de viata natural. Doresc sa vad cum se pune capat suferintei umane si abuzului fata de animale. In timp ce vorbesc, exista milioane si milioane de animale abandonate si agresate de oameni insensibili, pe intreaga planeta. Si acest lucru provoaca multa durere inimii mele.

       Antharus: Iti cunosc dragostea si sentimentele din inima. De asemenea, stiu cat de mult iubesti toate fiintele, toate animalele si pe cei din regatele naturii si elementelor. Mai stiu si ca nu te vei teme atunci cand ma vei vedea, deoarece inima ta este deschisa. De aceea, ma voi arata tie de indata ce iti vei dezvolta putin mai mult vederea interioara. Desi, atunci cand ma vei zari, voi fi la o frecventa mai inalta, voi avea un aspect foarte fizic in acea frecventa si ma vei percepe ca atare. Imi voi scadea vibratiile suficient de mult pentru ca sa ma poti vedea clar si sper ca ma vei putea simti prin atingere.

       Aurelia: Am in minte un loc foarte special unde imi inchipui intotdeauna ca voi avea surpriza de a te vedea, in timp ce ma plimb pe acolo. Ar fi o zona destul de sigura pentru a ne intalni, intrucat nimeni nu ar putea sa ne vada sau sa banuiasca nimic. Ce crezi?

       Antharus: Da, iti citesc mintea, stiu la ce loc te referi si faptul ca il vizitezi destul de des. Te-am insotit ocazional acolo, in special atunci cand erai singura. Desi nu esti constienta de prezenta mea, iti trimit iubirea si protectia de care sunt capabil.

       Ai observat cum deseori adormi pe pamant, atunci cand te duci in acea zona?

       Aurelia: Da.

       Antharus: Este vorba de magic, draga mea. In timp ce te odihnesti si dormi, iar spiritul iti paraseste corpul, noi purtam o conversatie eterica constienta. De asemenea, Adama si Ahnahmar ni se alatura destul de des si lucram impreuna pe campurile energetice ale corpului tau fizic, in timpul somnului.

       Aurelia: Stiu ca, de obicei, ma simt foarte bine dupa ce adorm acolo. Mai stiu faptul ca Adama si Ahnahmar se plimba deseori cu mine prin padure, dar nu banuiam ca tu esti uneori prezent. Deci, ii cunosti bine?

       Antharus: Bineinteles, Adama si Ahnahmar erau rudele tale pe vremea Lemuriei si erau si prietenii mei apropiati. Eu v-am pazit pe toti, inclusiv pe copiii vostri.

       Aurelia: Ai intrat in interiorul muntelui in Telos, sau Adama si cu Ahnahmar te-au intalnit la suprafata?

       Antharus: ei bine, ambele variante. Cand m-am intors prima oara in inima muntelui, in urma cu circa un an, am comunicat telepatic cu Adama, iar el a venit la suprafata impreuna cu Ahnahmar si cu alti cativa, pentru a ma intampina. Bineinteles ca acest lucru se intampla la nivelul celei de-a cincea dimensiuni in corpurile noastre de lumina. De asemenea, ne intalneam in Pleiade, din cand in cand. Adama merge acolo destul de des. El stia ca ma voi intoarce si mi-a spus, pe cand ne aflam in Pleiade, ca tu te-ai intors din nou la munte si ca ei lucrau intr-un mod mai constient cu tine, pentru a-si transmite invataturile lor la suprafata si a pregati calea eventualei lor iesiri din adancul Pamantului.

       De asemenea, am fost invitat in interiorul muntelui si am acceptat. Sunt destul de inalt in comparatie cu cei aflati in forma umana, chiar si cu cei ce traiesc in interiorul muntelui, care sunt mult mai inalti decat cei de la suprafata. Exista in interiorul muntelui locuri special proiectate pentru a primi Fiinte de Lumina ca noi, si unele chiar mai inalte, astfel incat sa ne putem intalni cu alte fiinte cu diferite forme ale corpului. Multi dintre dragonii care s-au intalnit cu lemurienii si cu membrii altei civilizatii din subteran, atunci cand am fost invitati in interior. Ei ne-au pregatit o primire foarte cordiala, pentru a ne ura bun venit pe Pamant. A fost foarte emotionant pentru noi toti sa avem parte de o intampinare atat de calduroasa si din adancul inimii. Pastram o legatura deosebita cu lemurienii. Stii, nu toti fratii de Lumina din spatiu au forma umana ca voi, cei de la suprafata planetei, dar Fiintele Pamantului Interior sunt familiarizate cu acest lucru. Fratii din spatiu pot lua multe infatisari, forme si culori. Unii au corpuri ca de insecta, iar multi dintre ei au chiar niste trupuri despre care nu va mai amintiti, nici chiar in visele voastre cele mai indraznete.

       Aurelia: Cunosc acest amanunt. Am citit recent cateva detalii despre acest gen de lucruri. Nu cred ca mi-ar fi teama daca as intalni pe strada o fiinta de Lumina care sa semene cu o insecta mare, dar nu sunt complet sigura, trebuie sa recunosc. Am vorbit odata cu o femeie care mi-a spus ca s-a intalnit cu o fiinta din stele, de aproximativ trei metri si jumatate si cu un corp ce semana cu cel al insectei cunoscute sub numele de “calugarita”. Mi-a mai zis ca si ei i-a fost frica sa vada si sa se intalneasca cu o fiinta, insa vibratia de iubire pe care o emana acea faptura a avut un nivel atat de ridicat, incat nu mai era loc de teama. A putut sa aiba o intalnire cu ea fara a-i fi frica. Se pare ca ea avea o legatura multidimensionala cu acea fiinta. Poate ca face parte din familia ei de suflete, dar nu mi-a spus. Stai mult timp aici, pe Pamant, sau te vei intoarce in Pleiade?

       Antharus: Inca nu se stie. Am intentia de a ramane aici cel putin o mare parte din perioada de tranzitie a planetei, care va fi vreo doua sute de ani – cel mai probabil mult mai mult decat atat. Totusi, voi continua sa ma pun in slujba vietii de pe aceasta planeta.

       Aurelia:  O prietena de-a mea, clarvazatoare, mi-a relatat zilele trecute ca ea vede, din cand in cand, un dragon foarte mare, albastru, ce zboara la o viteza ametitoare si destul de elegant pe cerul din jurul muntelui. Arhanghelul Rafael i-a spus ca este dragonul Aureliei. Cred ca tu esti.(rade).

       Antharus: Intr-adevar, asa este. O cunosc si stiu ca sunteti prietene. De aceea, ii apar din cand in cand, in timp ce zbor pe cerul acestei regiuni minunate. Sunt fericit ca a putut sa-ti confirme prezenta mea aici. De fapt, cand vederea ta interioara se va mai dezvolta putin, vei vedea si tu cateva lucruri pe cerul din jurul muntelui. Eu sunt doar unul dintre multele, nenumaratele atractii pe care le vei putea percepe. Va fi destul de interesant si de placut. “Prezenta EU SUNT” a fiintei tale ezita destul de mult in a deschide vederea interioara, in acest moment. Exista ingrijorarea ca ai putea deveni atat de fascinata de “noua ta jucarie” – de noua ta vedere – incat misiunea ta sa esueze. Iti doresti atat de mult sa te bucuri de celelalte dimensiuni, incat, daca acest ti se activeaza clarvederea, ar fi posibil sa vrei sa-ti petreci tot timpul bucurandu-te de noua ta perceptie si de maretia ta. Mai mult, ai putea sa-ti pierzi interesul fata de treburile vietii tale cotidiene si fata de misiune.

       Aurelia” Prietena mea, Jessica, este si ea foarte entuziasmata la gandul ca te va putea intalni si in plan fizic. I-am povestit ce stiu despre tine. I-am spus ca, intr-o zi, pe cand ne vom plimba prin padure catre “locul meu special”, in momentul in care vom face ultimul cot spre poienita in care ma astept sa te zaresc, vom fi amandoua luate brusc prin surprindere cand te vom vedea intins linistit in iarba, asteptand sa vezi reactiile noastre si razand, probabil, in sinea ta.

       Antharus: Sigur, crezi ca te-ai gandit la toate. Eu sunt dragon si nu pot fi limitat in nici un fel, de nici un aspect sau forma. Te previn ca ar fi posibil sa te uimesc si in alte moduri, iar intalnirea s-ar putea intampla si in celalalt loc in care te duci cu speranta de a vedea inorogii.

       Sa-ti marturisesc ceva, inorogii stiu ca vrei sa-i vezi si nu as fi surprins daca ti se vor arata vara aceasta.

       Aurelia: Ai afirmat ca multi dragoni s-au reintors. Ei vor face acelasi tip de servicii Pamantului si omenirii, ca pe vremea Lemuriei – sau vor face altceva?

       Antharus: Stii, lucrurile s-au schimbat pe planeta in ultimii o suta de mii de ani si, in curand, vor suferi din nou modificari destul de drastice. Nu mai exista cale de intoarcere si, atata vreme cat totul se transforma in mod constant, nimic nu poate ramane la fel, pentru mult timp. Serviciile aduse de noi vietii pot fi diferite acum si vor corespunde actualului nivel de evolutie. Nu pot fi aceleasi. Cred ca, in mare parte, cel putin pentru o vreme, o vom ajuta pe mama voastra Pamant si omenirea sa reechilibreze, in interiorul lor, cele patru elemente, iar apoi o sa va invatam despre alte multe elemente care trebuie stapanite. Pe masura ce fiecare persoana incepe sa controleze mai bine elementele, acestea ajuta si Pamantul in realizarea stabilizarii de care am amintit. Nimic nu este separat si totul trebuie facut impreuna, pentru a obtine din nou armonia perfecta pe planeta voastra. Ca rasa, ati fost destul de distructivi si nechibzuiti fata de planeta voastra, de Mama care va gazduieste evolutia. Pamantul se afla in pragul unor mari transformari si este esential ca toate elementele sa fie in echilibru pentru ca trecerea sa se faca in siguranta.

       Serviciile aduse de noi planetei si omenirii se vor manifesta intr-un mod mult mai evoluat – primind mai multa iubire si intelegere, de la toate diferitele aspecte ale vietii – pentru a trai si a munci impreuna, intr-o armonie deplina.

       Te las acum cu aceste ganduri si iti doresc noapte buna. Te voi intalni in starea de somn. Cheama-ma, ori de cate ori ai nevoie de ajutor. Sa stii ca nu ma indepartez niciodata de tine si sunt gata oricand sa te ajut – asa cum o faceam in trecut.

       Aurelia: Iti multumesc, draga prietene, pentru iubirea ta si pentru ca te-ai reintors! Ma simt mult mai linistita cand te stiu pe aproape. Te iubesc.

CU DRAGONUL STAU ÎN ȘAH